Idei din „Autovindecarea si personalitatea” de Dr. Howard S. Friedman – part. 8
Multi oameni se imbolnavesc sau mor in urma unui eveniment care le-a schimbat semnificativ viata.
Odinioara, cand o persoana se imbolnavea grav curand dupa moartea cuiva grav, se spunea ca s-a imbolnavit de “inima rea”.
Doctoral Adolf Meyer, un medic renumit care a emigrat din Elvetia in Statele Unite la sfarsitul secolului al XIX-lea, a ajuns la concluzia ca evenimentele psihosociale din viata unei persoane sunt principalele cauze ale imbolnavirii.
Multi medici buni se straduiesc efectiv sa cunoasca viata pacientului lor sub toate aspectele, dar si mai multi sunt cei care considera ca nu este necesar. Faptul este, bineinteles, explicabil, caci medicina traditionala nu prevede evenimentele psihosociale ca parte a abordarii unei maladii. Un al doilea motiv pentru care aceste evenimente sunt ignorate este ca adesea ele se dovedesc greu de interpretat – de exemplu, pentru unii oameni nu e deloc stresant sa se mute de cinci ori in cinci ani, in timp ce pentru altii e foarte stresant.
Pentru ca unii oameni par sa fie amatori de schimbari, atentia s-a concentrat pe incercarea de a intelege exact ce anume din schimbare poate fi daunator.
Majoritatea schimbarilor importante sunt legate de serviciu, scoala, dragoste, familie, bani, locuinta, prieteni sau sanatate.
Pe de alta parte, oamenii care traiesc din plin pot suporta multe schimbari fara sa aiba problem de sanatate. Schimbari care sunt daunatoare pentru unii, altora nu le fac niciun rau. Din contra, ele reprezinta un stres benefic.
Stresul si individul sanatos: stresul benefic
De multe ori schimbarea nu dauneaza, ci din contra, stimuleaza.
De fapt, exista tot felul de dovezi care atesta ca explorarea, curiozitatea si stimularea sunt elemente importante pentru sanatate.
Multe persoane declara ca se simt mult mai bine cand trebuie sa faca fata unor atributii de serviciu care le stimuleaza, cand incep o relatie de dragoste sau cand se muta in alta casa. S-a constatat ca plictiseala este stresanta si duce la eliberarea hormonilor de stres in organism. Rezultatele unui studiu au aratat ca exista o stransa legatura intre munca monotona si bolile de inima.
Schimbarile impuse de alte activitati sau de alt mediu devin daunatoare daca nu suntem capabili sa le facem fata, daca ne coplesesc sau daca in acelasi timp avem si alte probleme emotionale.
Efectele negative ale stresului sunt maxime atunci cand corpul este deja afectat sau bolnav intr-o oarecare masura.
Masurarea stresului
Un factor-cheie care influenteaza impactul stresului este starea de sanatate a corpului in momentul respectiv.
Exista o serie de dovezi stiintifice care sustin ca persoanele sanatoase, rezistente la boala, pot invinge efectele daunatoare ale stresului. Oamenii deja bolnavi vor fi oricum mai puternic afectati de stre.
O avalansa de neplaceri poate produce o dispozitie negativa cronica. Iar schimbarile care intervin in dispozitie influenteaza presiunea sangelui, metabolismul si sistemul imunitar. De exemplu, raspunsul sistemului imunitar al unei persoane va fi mai slab in zilele cand acea persoana are mai multe stari psihice negative.
De multe ori, sursa stresului nu se afla nici in organismul unei persoane, nici in mediul in care traieste. Problema propriu-zisa este potrivirea sau, mai bine zis, nepotrivirea dintre persoana si mediu. Stresul se produce atunci cand sentimentele si gandurile noastre intra in conflict cu cerintele situatiei.
Cercetarile doctorului Joseph E. Schwartz si a doctorului Robert Karasek au demonstrat ca cei care prin meseria lor sunt supusi unei presiuni foarte mari – oameni carora li se cere mult la locul de munca, dar care practic nu pot lua nicio decizie – sunt mai expusi atacurilor de inima.
Sociologii au demonstrat ca meseriile cele mai penibile si mai necontrolabile sunt si cele mai daunatoare. Ele induc un sentiment de neputinta psihologica – acela ca, cel putin pentru un timp, esti total incapabil sa faci fata schimbarilor mediului. In cazuri extreme, se ajunge la pierderea respectului de sine si a interesului pentru viata si pentru relatiile cu cei din jur. Acest sentiment de deznadejde este un aspect-cheie al tipului de personalitate predispus la imbolnavire.
Pentru majoritatea oamenilor, o succesiune de intamplari negative constituie o grea incercare, insa multi dintre noi totusi nu ne imbolnavim. Avem in primul rand fonduri genetice diferite si avem moduri diverse de perceptie, interpretare si adaptare la schimbari. Dar poate cel mai important este tiparul nostru de reactie emotionala. Persoanele care raspund de regula prin emotii negative la provocarile externe prezinta si stari fiziologice patologice. In schimb, persoanele care au un raspuns tipic bazat pe echilibru si autoadaptare au mai multe sanse sa-si mentina sau sa-si redobandeasca sanatatea.